28 octombrie 2010

Ştirbuca

Azi a picat primul dinţuc. A-nceput să se mişte cătinel, împreună cu alţi câţiva, acum câteva săptămâni, iar în ultimele câteva zile aproape flutura când râdea. Acum râde şi mai şi, mai ales în timpul concursului cu care pronunţă mai repede şi cu mai puţine poticneli şşşassse-sssaşşşi-în-şşşassse-sssaci,...



Acum dinţucul e frumos împachetat într-o cutiuţă, urmează să fie plasat sub pernă deseară, şi apoi ne punem pe aşteptat Zâna Măseluţa. Mai că-mi vine să-i propun Mărucăi să stăm de planton la noapte ;-)...


11 octombrie 2010

Curcubeu


Nu e deloc greu să vezi un curcubeu (sau mai multe) la Niagara.


Măruca aproape a reușit să prindă unul:



10 octombrie 2010

„Mariana”

De vreo două-trei săptămâni avem client fidel la nuci și alune. În fiecare dimineață, pe când simte mișcare înauntru, își face apariția la geamul bucătăriei și-și cere, din ochi, porția. Pe care o primește numaidecât:


(-:

ps/ Deși nu l-am surprins în nici o poză, Veve --motanul-- are un comportament demn de cel mai cel vânător, atunci când Mariana mișună prin grădiniță. Se lipește de pământ, urechi ciulite, mustăți încordate, ochii măriți și fixați pe „pradă”, coadă pendulând amenințător... se apropie pâș-pâș... așteaptă... taie calea când cumătra dă să fugă pe partea cealaltă a tufei de flori... se oprește ca la semafor lăsând-o să-i treacă prin față, la milimetru... după care o urmărește mâncând pământul până ce aceasta se instalează confortabil pe prima creangă a mărului sau pe gard. O așteaptă să plece cu totul și se-ntoarce fain-frumos spre casă, mândru că și-a mai apărat o dată teritoriul de invazia ronțăitoarelor.

Tort(uri)

Vă mai amintiți de tortul Mărucăi de prin primăvară? Ei bine, maestra de ceremonii a recidivat cu un tortuleț pentru finuț:


Eu cred c-am prins puțin din bara de protecție; Măruca a avut baftă de-o roată... :-)

La Mulți Ani, Nicholas!

08 octombrie 2010

Greynauţii

În seara asta, ca de altfel în ultimele seri, am scormonit puţin cu Măruca pe YouTube. Aşa am dat de greynauţi, şi cum ne-au plăcut amândoura sunt destul de sigur că o să-i mai căutăm şi serile următoare. Iaca scurtătura:




Şi încă (pentru zi de naştere):




Şi încă (de Crăciun):






(-;

07 octombrie 2010

Plecări, sosiri şi oareşice credinţe

De vreo câteva săptămâni încoace am însoţitor, dimineaţa, când plec la lucru. Nu pentru tot drumul, ce-i drept, ci doar pentru vreo 50 de metri, cam cât se-ntind trei şiruri de scări despărţite de nişte alei paralele. Ne ia cam cinci minute să parcurgem bucata asta, timp în care căutăm mărgeluşe pe jos, studiem frunzele plantelor de pe traseu sau băgăm de seamă care jucării pe unde au mai fost uitate peste noapte. După care primesc trei pupici --sau mai mulţi, după cât am fost de vrednic-- şi o iau repejor la picior spre staţia de autobuz în timp ce-n spatele meu aud pentru încă o bucată de vreme „Paaa!... Pa, tata!... Paaa!”. Mă simt aproape ca-n povestea aia cu copilul care merge la şcoală-n satul vecin şi e condus în fiştece dimineaţă de mama lui până pe primul deal, doar c-aici rolurile-s inversate.

Sosirea acasă e mai puţin ceremonioasă, dat fiind că de cele mai multe ori o surprinde pe Măruca în timpul jocului (fie cu gaşca de copii de pe alee, fie cu bunica prin camera de zi). Dar chiar şi aşa, de regulă, îmi remarcă apariţia, îmi sare iute-n braţe, dă un pupic la repezeală şi ţuşti la continuarea activităţii de până atunci.

Aproape-mi vine să tot plec şi revin la/de la lucru de câteva ori pe zi. :-)

* * *

Acu' câteva zile, când m-am întors de la lucru, am găsit-o pe Uca cocoţată pe banca de pe alee, cu Alexandra, Thea şi o combinaţie de mămici şi bunici răspândite pri-mprejur. Măruca tocmai spunea o rugăciune-n engleză şi, aparent, nu reuşea să se pună de acord cu Thea dacă era rugăciunea pe care o spun, la grădiniţă, la-nceputul zilei sau la sfârşitul acesteia.

Ei bine, pe mine nu m-a impresionat; cel puţin nu pozitiv. Întotdeauna am crezut că există poezii mai frumoase pentru copiii de grădiniţă, chiar şi pentru cei care merg la una catolică. În mod evident, ce cred eu nu se potriveşte cu ce cred alţii.